Scurt istoric
Dubăsarii Vechi este un sat din raionul Criuleni. Satul are o suprafaţă de circa 3.35 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 9.28 km. Dubăsarii Vechi este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 35 km de orașul Criuleni și la 36 km de Chișinău.
Primul document de atestare a satului Dubăsari din țin. Orhei datează din 1 octombrie 1704. Într-o hotarnică a târgului Orhei din 21 mai 1761 se amintește de Drumul Dubăsarilor, care pare să fie un drum vechi spre satul Dubăsari din partea dreaptă a Nistrului. Drumul Dubăsarilor e menționat și într-un document din 2 mai 1766, acesta urmând calea de la Tighina spre Orhei, de-a lungul Nistrului și pe valea Răutului. Satul însă pare să fie mult mai vechi decât data primei sale atestări documentare. Un hrisov din 3 august 1470, considerat de istorici îndoielnic, indică hotarele moșiei satului Șerpeni dinspre așezările din vecinătate: ,,începe hotarul … pe malul Nistrului, în dreptul Movilei Tătărești, numită și Movila Roșie, și de acolo … drept înainte, la un corn de dumbravă, și se ridică în sus spre Poiana Soarelui până la Trei Movile, care se mai numesc Movilele Baciului… până la cornul unde este piatră de hotar, care desparte ocina Dubăsari de ocina Șerpeni… și de acolo în deal spre o movilă în susul Trostinețului”.
Când a fost fondat orașul din stânga Nistrului (sf. sec. XVIII), acestuia i s-a dat denumirea Dubăsarii Noi, satul din dreapta Nistrului urmând să se numească Dubăsarii Vechi. Mai târziu, orașul și-a fixat documentar denumirea în forma sa actuală Dubăsari.
Din vechile documente nu aflăm aproape nimic despre provenienţa numelui topic Dubăsari, deşi aceasta poate fi dedusă din unele informaţii cu privire la sistemul nostru rutier de altă dată. Vorba e că drumurile mari (şleahurile) aveau la trecerile peste Nistru şi Prut, în anumite locuri, poduri permanente fixe, construite de obicei din piatră şi lemn, şi poduri mobile, „umblătoare”, „plutitoare”, acestea fiind nişte construcţii de lemn, montate pe un ansamblu de ambarcaţiuni, denumite astăzi bacuri sau pontoane, în vorbirea populară – brudine, dubasuri. Vechile bacuri erau construite pe nişte bărci mari şi lungi, denumite dubase sau dubasuri, de la care şi-au luat numele vasele plutitoare respective. Aceste poduri mobile urmau un anumit traseu peste râuri, fiind direcţionate de otgoane metalice, fixate pe un mal şi pe celălalt şi puse în mişcare cu ajutorul unor vâsle sau al prăjinilor, iar mai târziu şi cu nişte motoare. La Dubăsari şi la Dubăsarii Vechi funcţionau pe vremuri asemenea poduri.
Bărcile acestea se făceau din bârne de lemn şi scânduri, unse apoi din belşug cu smoală şi dohot, sau se confecţionau prin cioplire şi scobire din trunchiuri mari de copaci, de obicei de stejar, în ruseşte, limba de origine a termenului, дуб, de la care provine apelativul nostru dubă (pl. dube) „luntre mare folosită de pescari” (cf. rus. дуб „stejar”, дубă şi дубac „luntre mare”). Meşterii care construiau astfel de poduri se chemau dubăsari (< dubas + suf. -ari) şi tot aşa li se zicea podarilor şi paznicilor care supravegheau aceste poduri. Documentele vechi indică mai multe locuri la Nistru unde funcţionau asemenea poduri, la Palanca, Crocmaz, Chiţcani, Gura Bâcului, Delacău, Vadul lui Vodă, Criuleni ş.a. Deci actualele localităţi Dubăsari reprezintă la origine aşezări de meşteri dubăsari sau de lucrători la poduri umblătoare, construite pe dube (dubase)
(Toponimul Dubăsari, are la bază termenele „Dubas”, care circulă numai în Moldova şi este de origine slavă (ucr. polon.) Dubas este denumirea unei bărci de pe Bug şi Nipru, apoi şi pe Nistru. Este pomenit acest cuvînt încă de mitropolitul Dosoftei: „De aici peste noapte veniră nişte creştini cu un dubas de-i încarcă pe toţi”. Este atestat şi teremenul vechi Dubăsar cu sensul „pontonier” , adică om ce îngrijeşte de dubasuri (pontoane ) şi de construcţia podurilor peste apele curgătoare. Aici lîngă satul numit s-a aflat pe vremuri un pod de dubasuri – de unde şi denumirea Dubăsari.)
Personalități:
Nicolae Donici (1874-1960), astronom, membru de onoare al Academiei Române, membru al Uniunii Astronomice Internaționale, doctor honoris causa al Universității din Coimbra (Portugalia), autor a peste 80 1 de lucrări științifice, publicate în limbile franceză, română, rusă, germană. Savantul s-a născut la Petricani, suburbie a Chișinăului, a decedat la Puget-Théniers din Franța. În 1908, astronomul Nicolae Donici, cu susținerea mătușii sale Elena Lisacovschi, care stăpânea o parte din moșia satului, instalează pe lângă conacul moșiei, pe un turn înalt de câțiva metri, un Observator al spațiului ceresc, primul observator astronomic din Basarabia. Pe lângă Observatorul din sat a fost înființată o Stație meteorologică. Din complexul Observatorului făceau parte biblioteca științifică, cabinetul de lucru al savantului Nicolae Donici, încăperi pentru aparatele și instrumentele de măsurări optice, un laborator fotografic. Centrul de cercetări astrofizice de la Dubăsarii Vechi a funcționat timp de 32 de ani, până în anul 1940.
Haralambie Corbu (1930-2020), critic și istoric literar, specialist în literatura modernă și contemporană, profesor universitar, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, autor a peste 650 de lucrări științifice. Distincții: ,,Om Emerit”, ,,Ordinul Republicii”, medaliile ,,M. Eminescu”, ,,D. Cantemir”, laureat al Premiului de Stat.
Monumente natural și culturale:
În localitate avem trei monumente incluse în Registru Monumentelor Ocrotite de Stat, sub numerele:
nr.298. „Cavoul Familiei Macri” -Una din lucrările lui A. Bernardazzi este şi puţin cunoscutul monument memorial – cavoul din Dubăsarii Vechi, executat în tradiţia stilului arhitectural clasic, cu elemente antice. În interiorul curţii, la câţiva metri spre răsărit de absida altarului bisericii „Sf. Arhanghel Mihail” din Dubăsarii Vechi, se află un cavou, al familiei boiereşti Macri, construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
nr.299. „Conacul familei Donici” este un monument de arhitectură de importanță națională construit în secolul al XIX-lea. Conacul are o arhitectură modestă, apropiată de cea a caselor țărănești. Include un parc și capela familiei Donici. Aici a locuit astronomul Nicolae Donici.
nr.300. Tumuli, monument arheologic, din epoca antică.
Stema și drapelul satului Dubăsarii Vechi
Stema
In câmp de azur, pe valuri angrelate de argint, sub o cometă de același metal trecând spre senestra în capul scutului, un dubăsar în dubasul său, vâslind din picioare cu o singură vâslă, spre senestra, totul de aur, și transportând pe proră un coș împletit, de același metal, plin cu roșii naturale. Scutul timbrat de o coroană sătească de aur.
Autor: Silviu ANDRIEȘ-TABAC
Pictor: Andrei GAIDAȘENCO
Drapelul
Drapelul reprezintă a pânză pătrată albastră, cu talpa albă (1/4 h), purtând în mijloc, așezat pe talpă, sub o cometă albă trecând spre senestra în partea superioară a pânzei, un dubăsar în dubasul său, vâslind din picioare cu o singură vâslă, spre senestra, totul galben, și transportând pe proră un coș împletit, de aceeași culoare, plin cu roșii naturale.
Autor: Silviu ANDRIEȘ-TABAC
Pictor: Andrei GAIDAȘENCO
